Vitrificarea în tehnicile de reproducere umană asistată.
Categorie Blog medical | Data publicarii: 29-07-2019
Vitrificarea este definită ca procedură ultra rapidă de crioconservare ce previne formarea cristalelor de gheață într-o celulă a cărei faze apoase este adusă într-o fază solidă asemănătoare sticlei1 (din lat. vitrum- sticlă). În urma contactului celulelor cu soluțiile de crioprotectori se elimină apa din celule înainte de a fi introduse în azotul lichid la -196 grade Celsius și astfel se evită formarea cristalelor de gheață sau recristalizarea la momentul congelării (vitrificării), respectiv decongelării (devitrificării) celulelor. Formarea acestor cristale acționează mecanic asupra componentelor vitale ale celulei. În urma vitrificării este posibilă stocarea în containere speciale cu azot lichid pentru perioade foarte lungi de timp. Este considerată o tehnică de reproducere asistată datorită procesului de crioconservare a gameților și a embrionilor.Natura ca inspirație: S-au descoperit specii de plante și animale ce utilizează prin mecanisme proprii îndepărtarea apei din celule și organe vitale pentru a supraviețui unor temperaturi extreme și s-a observat și prezenta unor cantități de glicerol eliberate în momentul congelării unor larve de insecte, această substanța fiind cunoscută ca un crioprotector. Această procedură se folosește deja de la jumătatea anilor 1980 și se perfecționează la începutul anilor 2000, permițând în zilele noastre vitrificarea și deci, crioconservarea mai multor tipuri de celule (ovocite), țesuturi (țesut ovarian) sau organe (ovare de mici dimensiuni)2. Vitrificarea a devenit într-un timp destul de scurt dintr-o tehnică folosită în cercetare, o procedură uzuală în clinicile de specialitate.
Scopul inițial a fost găsirea unei soluții sigure pentru stocarea embrionilor obținuți în urma unui ciclu de fertilizare în vitro (FIV). Deoarece în urma unei stimulări hormonale necesare obținerii unui număr mai mare de ovocite se obțin aproximativ în aceeași măsura mulți embrioni viabili, iar transferarea imediată a tuturor în uter în vederea implantării este indezirabilă, s-a dezvoltat această procedură de crioconservare a lor pentru a putea fi stocați în condiții optime, iar la momentul oportun unui embrio-transfer să poată fi readuși în siguranță la condițiile inițiale. Ei pot fi selectați și stocați în funcție de nivelul lor de dezvoltare, calitate, număr etc. pentru a mări șansele de implantare și a obține o sarcină într-o perioadă următoare. Astfel, după o singură procedură de recoltare de ovocite, în urma fertilizării acestora și obținerii de embrioni (blastociști), aceștia pot fi decongelați și implantați după intervale lungi de timp și există deci, posibilitatea obținerii mai multor sarcini.
În prezent există o strategie de crioconservare a tuturor embrionilor obținuți într-un ciclu de FIV, numit „vitrify-all”, urmând ca transferul unui embrion să se facă într-un ciclu ulterior, când receptivitatea endometrială se estimează a fi superioară în absența stimulării ovariene3. Mai mult, odată cu dezvoltarea tehnologiei de secvențiere a genomului uman, în momentul de față se pot testa genetic embrionii (PGT -Preimplatantional Genetic Testing), iar selecția se poate face și în funcție de rezultatul acestor testări.
Dacă în urma recoltării ovocitelor, din diverse motive, se impune crioconservarea ovocitelor, este posibilă vitrificarea acestora, iar fertilizarea lor se poate efectua la un moment ulterior după decolgelarea și readucerea acestora la condițiile fiziologice. Cum vitrificarea permite reluarea tuturor proceselor fiziologice ale celulei care se desfășurau la momentul vitrificării și nu permite îmbătrânirea ovocitelor așa cum se întâmpla in vivo odată cu înaintarea în vârsta a femeii, această tehnică vine în ajutorul celor care vor să își crioconserve ovocitele până la momentul deciziei de a deveni părinte („social freezing”), dar și al celor care necesită această procedură din motive medicale.
Saviana Buhlea
Biolog, Rețeaua Medicală Wellborn
1. https://www.asrm.org/globalassets/asrm/asrm-content/news-and-publications/practice-guidelines/for-non-members/international_glossary_on_infertilty_and_fertility_care-2017-noprint.pdf
2. Gregory M Fahy, 2016. Overview of biological vitrification. În Vitrification in Assisted Reproduction (2nd edition), Michael J. Tucker, Juergen Liebermann, (eds), CRC Press-Taylor&Francis Group, 1-22.
3. Pierre Vanderzwalmen, Nicolas H. Zech, Fabien Ectors, Yannis Panagiotidis, Achillae Papatheodorou, Prapas Yannis, Barbara Wirleitner, 2016. Vitrification of oocytes and embryos. În Vitrification in Assisted Reproduction (2nd edition), Michael J. Tucker, Juergen Liebermann, (eds), CRC Press-Taylor&Francis Group, 23-34.