Testarea genetică preimplantatorie - PGT

Categorie Blog medical | Data publicarii: 14-08-2023

1. Ce este PGT?

PGT este procesul prin care se analizează din punct de vedere genetic una/mai multe celule ale unui embrion obținut în prealabil prin fertilizare in vitro. Obținerea celulelor pentru testare se face prin biopsie embrionară. Scopul PGT este selectarea embrionilor normali genetic care pot fi ulterior transferați în uter sau păstrați prin crioprezervare.

2. Care este diferența dintre PGT-A, PGT-M și PGT-SR?

Termenul de PGT este unul generic, folosit pentru orice de tip de testare genetică a embrionilor înainte de momentul implantării acestora (ziua 6/7). În realitate însa trebuie făcută distincția între 3 termeni: PGT–A, PGT-SR și PGT-M.

Biopsia embrionară și analiza genetică

Ce este biopsia embrionară și când se face?

Biopsia embrionului constă în perforarea învelișului protector al acestuia (zona pellucidă) cu ajutorul unei raze laser, iar prin orificiul astfel creat se aspiră una/mai multe celule pentru a fi analizate.

A. Biopsia de ziua 3: se realizează când embrionul ajunge în stadiul de 6-10 celule. Se pot testa 1/maxim 2 celule (blastomere) ale fiecărui embrion care ajunge în acest stadiu de dezvoltare. După biopsie celulele înlăturate vor fi trimise către laboratorul de genetică pentru analiză, în timp ce embrionii biopsiați vor fi cultivați în continuare circa 2 zile, până la obținerea rezultatului. Din celulele recoltate va fi extras ADN-ul, acesta va fi amplificat și apoi analizat genetic. Avantajul metodei este acela că embrionii normali pot fi transferați în același ciclu, fără să fie nevoie de crioprezervarea lor. Dezavantajul metodei este dat de numărul redus de celule analizabile (cantitate infimă de ADN).

B. Biopsia de ziua 5/6: în acest stadiu embrionul se numește blastocist, are circa 60-100 celule care se diferențiază în două mase distincte: masa celulară internă (“adevăratul embrion”) și trofoectoderm (care va forma viitoarea placentă) și se clasifică în 6 timpi de dezvoltare (timpul 1 – cei mai mici, timpul 6 – cei mai avansați). Pentru a putea fi biopsiat embrionul trebuie să atingă anumite dimensiuni și caracteristici: să fie cel puțin blastocist expandat (cel puțin timpul 4). Blastociștii timpurii nu pot fi biopsiați. Prin orificiul creat în zona pellucidă vor hernia în scurt timp câteva celule din trofoectoderm, din care circa 5-10 celule pot fi aspirate și trimise la laboratorul de genetică pentru a fi analizate. Din celulele recoltate va fi extras ADN-ul, acesta va fi amplificat și apoi analizat genetic.

Avantajele metodei sunt:

1. Analiza unui număr mai mare de celule și deci o mai bună precizie a diagnosticului.

2. Potențial evolutiv mai bun al embrionului.

Dezavantajul metodei este că embrionii biopsiați sunt pregățiți de implantare, ca urmare ei nu mai pot fi cultivați, ci vor trebui crioprezervați, fiecare embrion separat pe câte un suport (paietă). Rata de supraviețuire a embrionilor după vitrificare și decongelare este de peste 90%. În urma diagnosticului genetic, se vor decongela doar embrionii normali într-un alt ciclu (nu în ciclul în care s-a facut stimularea ovariană și recoltarea de ovocite), în vederea transferului.

Analiza genetică

Din celulele biopsiate se izolează (se extrage) ADN-ul. Deoarece avem la dispoziție un număr mic de celule, cantitatea de ADN izolată este foarte mică, de aceea înainte de a începe analiza propriu-zisă, ADN este amplificat (multiplicat) de câteva ori, printr-o reacție PCR. Metoda de analiză este secvențierea de generație nouă (NGS). Față de tipurile clasice de secvențiere, NGS-ul este o metodă mai rapidă, mai precisă, mai ieftină și necesită o cantitate semnificativ mai mică de ADN de lucru.

Considerații finale

Decizia de a face sau nu PGT este influențată de numărul de ovocite recoltate și de numărul de embrioni obținuți de fiecare cuplu în parte. Este nevoie de un număr suficient de embrioni care se pretează a fi biopsiați, pentru a lua în calcul testarea genetică. Acest număr poate varia de la un cuplu la altul, în funcție de frecvența bolii genetice pe care urmărim să o depistăm. Costul procedurii este ridicat, el intră în responsabilitatea cuplului. În final, decizia de a continua sau nu cu PGT-ul este luată împreună de cuplu și echipa de medici implicată în procedura FIV.